Bright New One

Te-ai plictisit?
Ajunge cu ce ai, cu ce faci, cu ce vrei, cu ce poti?
Vorbesti mai mereu de schimbare?


Led Zeppelin, All my Love


Iti place sa hoinaresti pe strazi noaptea in cautarea unei senzatii pe care nu ai mai simtit-o pana acum, te detasezi adesea de tot ce s-a intamplat peste zi, iar gandurile iti confirma ca poti mai mult, mult mai mult?
Ei bine, DA! Ai nevoie de ceva nou, ai nevoie de ALTCEVA.
E deajuns sa ramai nemiscat si sa asculti cum noutatea se afla chiar langa tine, o intalnesti la tot pasul si sta sa fie apucata si invitata la joaca... Vei vedea cat e de usor, doar asta iti doresti, nu? Daca vrei sa stii: si ea te doreste pe tine!
Doar suntem oameni, vorba reclamei. Asta inseamna ca suntem dependenti de schimbare, vrem nu vrem...
Blamezi uneori conservatorismul, dar ne recunoastem prin traditie si evoluam de multe ori pe seama hazardului. Esti eroul vietii tale, insa pentru a te putea striga cineva pe nume va trebui sa devii mult mai mult de atat. Crezi ca te tine?
Asteptarea nu e buna, nu iti va aduce niciodata inapoi timpul pe care ti-l pretinde.
Incearca si vezi, doar cel nou esti chiar TU!

Un alt fel de suferinta

Se spune ca suferinta ii uneste pe oameni...
Nu ma refer doar la situatiile de zi cu zi, cand spiritul oprimator al sefului se intalneste cu spiritele oprimate ale subalternilor, iar acestia, intr-un avant plin de solidaritate o pun de-o barfa cu conotatii care mai de care mai sadice cu putinta la adresa inculpatului de mai sus.
Dictonul isi are originea in vremuri de mult apuse, in care principalele griji nu erau nici pe departe legate de proasta functionare a aparatului de aer conditionat de la birou. Daca ne gandim doar la numeroasele razvratiri invatate pe la istorie (sau nu), vom intelege avantul pe care suferinta in grup il poate da maselor.
Putina dramatizare nu strica niciodata, insa nu despre asta vreau sa vorbesc acum. Problema pare mult mai complicata.
Dincolo de interpretarile cu origini foarte variate, gen conflagratii in numele unor idei comune sau impotriva acestora, teoriile conform carora oamenii simpli si apasati de povara traiului de pe o zi pe alta sunt cei care pot socializa "mai bine"(se ajuta mai mult) intre ei, par destul de actuale.
De cate ori nu am auzit ca darnicia unora este direct proportionala cu lipsurile lor?
Lucru perfect completat de zgarcenia si avaritia proverbiala a altora, foarte avuti...
Astfel de exemple se gasesc la tot pasul, iar firescul tinde sa acopere toata problematica in discutie.
Interbarea mea este alta: regula este valabila si atunci cand vine vorba de "chestiuni amoroase"?